Pixelpost
500PX
Sports Shooter
Facebook
Twitter
Instagram
Courtside
Posted on July 25, 2011 
by rady
2Cauta
Activitati personale
Apreciez mult
- Al Bello
- Andrei Pungovschi
- Brad Mangin
- Bruce Ely
- Chet Gordon
- Dave Black
- Dave Hill
- David Bergman
- Don Miralle
- Dustin Snipes
- Erik Almas
- George Kalinsky
- Mark J. Rebilas
- Nat Butler
- Neil Leifer
- Robert Beck
- Robert Caplin
- Robert Seale
- Scott Kelby
- Stephen Goslin
- Strobist
- Tom Bol
- Trent Nelson
- Vincent Laforet
- Walter Iooss
- What the duck
Prieteni şi amici
Mă apuc pentru a 4-a oară să scriu un articol despre concediu, și sper ca de data asta să și reușesc să-l public, spre deosebire de cele din anii trecuți, care-au rămas în stadiul de ciorne. Așadar, anul acesta mi-am făcut concediul ca tot românul, în Spania. 11 zile în La Nucia/Benidorm alături de încă trei prieteni, în vizită la minunata Anca, într-una din cele mai frumoase stațiuni de pe țărmul Mediteranei. Din punctul meu de vedere, a fost unul din cele mai complete concedii, primul după mulți ani în care am reușit să-mi propun să-l și tratez ca pe un concediu. Adică să mă relaxez. Iar la capitolul ăsta a fost un succes. Simt că dacă încerc să detaliez prea mult în cuvinte, rămâne doar un alt articol nepublicat așa că-l scurtez din mers și intru direct cu imagini.
Sâmbătă-Duminică / 9-10 iulie
Aterizăm la Valencia. Urmează un drum de câteva ore spre La Nucia, prelungit de ratarea unei ieşiri de pe autostradă şi un final ameţitor pe serpentinele din Callosa. Prima baie in mare si primele aroganţe. Prima baie în piscina din spatele casei.
Ajunsi in Valencia, intampinati de Anca si Alba, moment de odihna
In spatele casei, o piscina minunata pentru zilele in care nu apucam sa vedem marea
Apa era minunata, la fel si atmosfera!
Hei hei!
Ionut era ca pestele in apa
Alex era pe un alt film
Ok, cred ca vom merge sa dormim putin.
Momente hilare ce nu se pot reda nici in imagini, nici in cuvinte.
De pe acoperisul casei, peste drum
Joi / 14 iulie
O vizităm pe Anca la terasă în Guadalest. Vizităm castelul din Guadalest, avem şi ghid român. Coborâm la lac şi vedem barajul. Căutam suveniruri în bazar şi primim îngheţată la terasă. Anca e foarte mişto! Dupămasă dăm o tură prin Benidorm şi urcăm sus la cruce. Imaginea de ansamblu e ameţitoare.
Curtea interioara, si o vreme ce ne cam muta gandul de la plaja
Asa ca am pornit la drum. Fotograful prestabilit.
Soferul prestabilit
Pasagerii din spate
Toti 4, intr-un C2 cu cutie automata, in drum spre Guadalest
Adrian era sicti
Eu eram plicti
Tadaaaaa, surpriza, avem mancare!
Apropo, asta nu e Mihaela?
Hmm.. asta e tot?
..Si radea fericit
Urcarea spre castel
iti oferea niste peisaje superbe
Statuia miresei romance
Lacul Guadalest si barajul, vazut de pe unul din balcoanele castelului.
Arborele genealogic al familiei Orduna
Si biblioteca ce cuprindea carti pastrate peste secole
Cam asa arata un dormitor. Legenda spune ca acum cateva sute de ani, oamenii erau foarte mici de statura. Motiv pentru care, pentru ei, aceasta camaruta ar fi parut imensa.
Urcam tot mai sus
Iar indicatoarele ne ajuta la fiecare pas.
Deasupra zidurilor, peisajul incepe sa prinda contur
Un mic loc de reculegere si contemplare
Ionut incepea sa simta tot mai mult aerul proaspat de sus
In departare, micutul sat Beniarda
Iar in plan apropiat, cateva cladiri din Guadalest
Un cimitir
Inca odata lacul Guadalest
Si clopotnita cetatii
Un fel de Hamlet fara craniu
Revenim in sat sa vizitam zona comerciala
Norii continuau sa ne ameninte la fiecare colt
Pe metereze, turisti de pretutindeni
Cu totii fascinati de privelisti
Paparazii style
Eram in Spania de 5 zile si Alex cauta deja cadouri
Nu era insa foarte sigur pe magnetii respectivi
O bodega
Baieti, veniti dupa mine, stiu exact unde mergem, e o scurtatura!
Hmm.. cred ca am ocolit destul de mult..
Haha, Alex, haha! Luasti mai bine niste inghetata de la mine
Oh goody, cu fructe si ceva!
Ihiim
Hî-hî!
Mai aveam o ora la dispozitie pana cand termina Anca programul asa ca am coborat la baraj sa vedem cum arata totul de jos
Un baraj. Aproximativ 75m inaltime. Sau adancime. Depinde de ce parte te afli.
Lacul Guadalest deserveste cateva sate si orase cu apa potabila
Iar toata apa asta iti trezeste necesitati.
Din Guadalest, am pornit inapoi spre Benidorm sa vizitam crucea de pe deal
Cateva suferinte
Un oras
Mai multe suferinte
Un paradox
Ok, sa coboram
Vineri (deja?) / 15 iulie
O tură nocturnă pe faleză, câteva poze. Ne întoarcem în La Nucia, ne facem frumoşi şi ne pregătim să atacăm cluburile din staţiune. Ne ferim de englezoaicele cu capul tare.
Hei, uite-l pe Addo. (aici ne intorsesem deja pe plaja)
Plaja din Benidorm e minunata pe timp de noapte
Sculpturi in nisip
De pe la miezul noptii, tractoarele vin sa niveleze nisipul pentru ca turistii ce vin dimineata, sa gaseasca o plaja neteda.
Ne intoarcem acasa sa ne pregatim de iesirea in club.
Oooo da!
Sâmbătă / 16 iulie
Am văzut destul Benidormul, e timpul să petrecem şi prin alte locuri. Anca e de-a casei aşa că propune traseul La Nucia – Alfaz – Altea – Calpe. Vântul pe plajă bătea înspre ţărm şi era destul de dificil să nu te umpli de nisip de cum ieşeai din apă, dar asta a fost un detaliu nesemnificativ. Calpe are una din cele mai frumoase plaje. Spre seară mai dăm o tură până în Guadalest unde Anca ne-a pregătit un dineu de fiţe mega arogant. Urmează cel mai tare party din lume şi ne dăm seama că NNFAC.
Sambata am plecat in directia La Nucia, Alfaz, Altea, Calpe pentru ca nu-i asa, e plictisitor sa stai pe aceeasi plaja 11 zile
Cam tare statiunea!
Seara revenim in Guadalest pentru un dineu special
Duminică / 17 iulie
Timpul zboară şi vacanţa intră pe ultima sută de metri. Mai erau atâtea chestii de făcut! Ne concentrăm pe Benidorm. Cumpărături, plajă, fugim apoi până în Alfaz să mâncăm româneşte, revenim şi încercăm să urcăm pe Gran Hotel Bali, mai dăm o tură de noapte pe faleză.
Duminica dupa o tura de cumparaturi coboram din nou pe plaja din Benidorm, de data asta in celalalt capat al falezei de 5km, cat insumeaza cele doua plaje (Playa de Poniente si Playa de Levante)
Nu toate spanioloaicele sunt urate.
Constructiile sunt la ordinea zilei
Dupa o amiaza plina am cautat un restaurant mai de-al casei, si am gasit unul cu specific romanesc in Alfaz
Viitoarea nevasta era incantata
Suferinte din nou
Iar dupa masa copioasa am revenit in Benidorm pentru o vizita pe cel mai inalt hotel.
Era uite-atat de mare!
..insa se putea vizita doar pana la ora 21, asa ca ne-am multumit cu niste arogante de la sol.
si ne-am dus mai departe, catre plaja
pe langa cele doua turnuri..
Gata, am ajuns
Tarabe cu de toate
Cei mai buni “dartisti” puteau castiga premii
Adi nu a fost deloc bun
Pe-aici e o traditie cu lacatele.. in principiu un cuplu isi cumpara un lacat, isi scriu numele pe el, si-l leaga de lantul de celalalte lacate insirate de-a lungul scarilor
Ma rog, merge si intre frati
Dupa ce te asiguri ca lacatul e prins corespunzator..
..urci scarile pana in varf
si arunci cheia in mare. Aici e ceva treaba cu insemnatate, nu stiu.
Insa statiunea e superba sub clar de luna
Artisti ambulanti realizeaza schite, portrete sau caricaturi pentru 20 de euro (sau 10/persoana)
In paralel, pe cealalta emisfera Brazilia rata 4 penaltyuri si era eliminata de Paraguay in Copa America
Dar sa revenim, artistul are doi clienti
..si incepe sa contureze o caricatura care..
..ta-daaa
insa pe perete arata mai bine
Luni / 18 iulie
Ultima zi în La Nucia/Benidorm. Urcăm pe hotel! Ultima tură de cumpărături. Mâncăm si la BK.
Perfect, urmatoarea zi am ajuns mai repede la hotel
si l-am putut escalada pana in varf. Cam 45 de etaje sau ceva
Banger!
Incep arogantele
Marţi / 19 iulie
S-a terminat, petrecem ultima zi în Valencia. Vizităm un complex de muzee, apoi mergem la Mestalla. Nimerim chiar în ziua în care stadionul nu putea fi vizitat. Ne mulţumim cu magazinul oficial. Ultimii cenţi daţi pe insigne şi ne delectam cu Inna ale carei melodii erau puse pe repeat. Luăm direcţia aeroportului şi după check-in îi luăm la pulă pe ţăranii ce se întorc în ţară, grabiţi să prindă locuri la geam.
Pe strazile insoritei Valencia
Tara lui Guliver
Un fel de Poseidon
Lumea muzeelor valenciene
Ultimele poze de grup
Ionut, cu singurul obiectiv fotografiat in muzeu
Si in fine, stadionul Mestalla. In ziua respectiva din pacate, nu se putea vizita.
Şi cu asta, s-a terminat. La muncă, sclavilor! Nu ştiu restul cum sunt însă eu trec printr-o gravă depresie care în mod normal va trece în vreo 2 săptămâni. Mi se întâmplă de fiecare dată când mă întorc în ţară..
2 Comments for Concediu 2011: Spania 9-19 iulie
Mihai
Super si comentariile.
Mi-e dor sa revad acele locuri!
super pozele