Un eveniment anunţat cu surle şi trâmbiţe, promovare destul de mare, bilete destul de piperate pentru un oraş ca al nostru şi o sală pe jumatate goală. Cam asta a fost concluzia după seara de miercuri. Nu vreau să insist prea mult pe tema preţului biletelor care s-au vandut la nişte sume destul de mari (între 50 si 100 de lei) având în vedere precedentul creat în urma cu două veri când la All Star Game nu s-au inghesuit prea mulţi din cauza celor 30 de lei pe care trebuiau să-i plătească pentru a putea atenta, însă faptul că în ultima clipă, a coborăt preţul la 40 de lei indiferent de locul de pe bilet ar putea spune câtva despre numărul biletelor vândute până în ziua meciului.

Despre eveniment.

Acesta a fost precedat de un meci amical de baschet între selecţionatele colegiilor Unirea şi Papiu. Meci drăguţ, prietenesc, fără orgolii şi cu un joc foarte placut, însă o iluminare a sălii atât de proaste încât mi-am mâncat nervii la ISO 3200 si f2.8. Meciul mult aşteptat dintre Globetrotteri şi eternii rivali de la Washington Generals a început la scurt timp după, cu nişte jocuri ale mascoteio Globie. Ce e cel mai important de reţinut este că intregul show, este practic o scenetă foarte bine realizată şi pusă la punct de către actorii principali, ducându-ma cu gândul la wrestling oarecum. Favoriţii trebuie să câştige iar adversarii trebuie să piardă. Crainicul sălii (care făcea parte tot din crew-ul lor) împreună cu antrenorul Generalilor şi vedeta Globetrotterilor au încercat să-i facă pe spectatori să intre în joc şi să inţeleagă despre ce e vorba de fapt, însă se pare că publicul nu a fost in mare parte prieten cu limba engleză. Mi se părea uneori că chiar nu-şi dădeau seama că trebuie să huiduie la “mârşăveniile” Generalilor şi să-i încurajeze pe roş-alb-albaştri..

Spectacolul a avut de toate. Slamdunkuri de senzaţie, pase halucinante, muzică, scenete foarte bine puse în practică, tipic americăneşti, şi un final tensionat când Harlem au căştigat în ultima secundă.

Câteva imagini surprinse.